Istoria bisericii fortificate

Biserica reprezintă pentru un om credincios casa lui Dumnezeu, locul unde omul credincios are posibilitatea să intre în contact cu sacrul, eliberându-se de lumea profană a vieții de zi cu zi. Acesta este locul unde mesajul divin ajunge la om.

Biserica satelor Cîrța și Ineu a fost centrul absolut al comunei, și la început al mai multor localități, deja din secolul al XV-lea când a fost construită. Construirea unei biserici este scopul primodrial al unei comunități. Religia, credința reprezintă impulsul acela puternic care stimulează o comunitate la o asemenea angajare și îi face capabili pe membrii acesteia să și realizeze acest scop.

Biserica Nagyboldogasszony (Adormirea Maicii Domnului) a comunei Cîrța este unică în regiune. Cercetări și săpături arheologice sunt în curs de desfășurare. Etnograful Orbán Balázs scrie despre această biserică: „La marginea nordică a satului Cîrța, se înalță un deal stâncos conglomerat ridicându-se din muntele numit Madicsa. Dealul acesta este delimitat la est de râul Olt, iar la sud de pârâul Székaszó, fiind încoronat pe coamă de biserica frumos situată a satului Nagyboldogasszonyfalva (Adormirea Maicii Domnului). Această biserică cu vechile ei ziduri de cetate și turnul ei înalt și strălucitor constituie atracția principală a acestei regiuni. De altfel, este un monument care merită atenție și din punct de vedere arhitectonic.”

Construirea bisericii care există și astăzi s-a efectuat în secolul al XV-lea. La această perioadă trimite și piatra pragului găsit în 1796 pe care apare scris anul 1444 dar care a fost zidită în zidurile bisericii, la marea tristețe a lumii cercetării științifice. Biserica este înconjurată de un zid de cetate de o înălțime de 8-10 metri, dotat cu ambrazuri și bastion, principalul motiv al construcției acestui zid fiind funcția de apărare, protejare. În timpul atacurilor turcești, biserica a servit ca refugiu pentru locuitorii satelor. În interiorul zidului de cetate s-au creat 14 picturi care ilustrează stațiile drumului crucii. Picturile sunt protejate împotriva deteriorării prin uși de lemn. Promontoriul pe care biserica a fost construită este ultima prelungire a Munțiilor Harghitei.

În ciuda răspândirii rapide a reformei, regiunea Ciucului a rămas în continuare centrul catolicismului în Ardeal. A început un proces care urmărea întărirea credincioasă a enoriașilor, restabilirea sistemului tradițional al moralei creștine, îmbunătățirea situației financiare a bisericii și restaurarea bisericilor și a clădirilor bisericești. Inițiatorii acestui proces au fost Mártonffy György, episcopul născut la Cîrța, și Antalffi János, vicarul episcopal care, întărind normele vechi, au apărat viața în morală creștină.

Despre construcțiile inițiate la începutul secolului al XVIII-lea se vorbește pentru prima oară în 1749. Sanctuarul bisericii a rămas parțial în forma lui gotică din secolul al XV-lea. Investigațiile arheologice au pronunțat marea semnificație a grinzilor tavanului, a cheilor de boltă și a consolelor, dar mai ales a chivotului de stil gotic târziu. În timpul reconstrucțiilor ferestrele cu boltă ascuțită de odinioară au fost transformate în ferestre cu boltă circulară de stil baroc. Naosul de stil gotic s-a desfăcut, după care din piatra acestuia s-a reconstruit întregul naos cu tavan plat, două naosuri transversale, uși de stil baroc, ba chiar și arcul de triumf cu boltă ascuțită a fost transformată într-unul cu boltă circulară. Așadar, în urma reconstruirii, biserica a căpătat practic o formă de stil baroc, deși specialiștii spun că sanctuarul și ușa sacristiei au păstrat caracterul gotic. 

În timpul renovărilor, pe partea interioară a zidului de cetate, în fața ambrazurilor s-a păstrat complet întreg culoarul de luptă construit din grinzi de lemn și cu acoperiș de țiglă.

Din cauza lipsei de mijloace financiare suficiente, reconstruirea turnului nu s-a realizat odată cu cea a bisericii. La data de 3 septembrie 1863 turnul bisericii a luat foc, clopotnița și clopotele s-au prăbușit și s-au rupt. Se presupune că incendiul a fost declanșat de un trăsnet. Episcopia imediat a luat poziție pentru ajutarea bisericii. A oferit 1400 de forinți pentru remedierea daunelor și turnarea unor clopote noi.

În spatele fiecărei activități legate de biserică se află comunitatea activă care, ascultând anumite cerințe, și-a extins, și-a înfrumusețat biserica. Stilul și formarea clădirii face trimitere și la omul, comunitatea și practicile religioase din epoca respectivă.

Redactat de: Farkas Beáta

Materiale de sursă:

Pál-Antal Sándor
2001 Karcfalva múltjából. (Din istoria Cârței). Editura Alutus, Miercurea Ciuc.
1996 Csíkmadaras. Egy felcsíki falu hét évszázada. (Mădăraș. Șapte secole ale unui sat din Ciucul de Sus). Târgu Mureș.

Vámszer Géza
2000 Csík vármegye településtörténete. Helytörténeti adatok a hajdani Csík vármegye (Csík, Gyergyó és Kászon) településtörténetéhez. (Istoria localităților Comitatului Ciuc. Date istorice locale din Comitatul Ciucului de odinioară (Ciuc, Giurgeu și Cașin). Editura Pallas-Akadémia. Miercurea Ciuc.

Veszely Károly
1860 Erdélyi egyháztörténeti adatok. (Date din istoria bisericii din Ardeal) I. 6. Cluj Napoca.

ORBÁN Balázs
1868–1872/1991 A Székelyföld leírása történelmi, régészeti, természetrajzi a népismei szemponból. (Descrierea Ținutului Secuiesc din punct de vedere istoric, arheologic, geografic și etnografic). Caietul al 6-lea din prima ediție din Transilvania. Editura Európai Idő, Sfântu Gheorghe.